Masivul Ceahlău, muntele sfânt al Moldovei, cu urcarea de la Durău, Cascada Duruitoarea, vârful Toaca și umbra piramidală de la răsărit

Masivul Ceahlău, Olimpul românilor

Ceahlăul, în județul Neamț, e unul dintre cei mai frumoși și mai încărcați de legende munți ai României. Cu pereții abrupți, stâncile cu forme ciudate și vârfurile care se văd din toată Moldova pe vreme senină, e numit de mulți Olimpul românilor ori muntele sfânt al Moldovei. Masivul face parte din Parcul Național Ceahlău, înființat pentru protejarea pădurilor, a pajiștilor alpine și a plantelor rare.

Cel mai înalt vârf, Ocolașul Mare, are 1.907 metri, dar vârful cel mai cunoscut și cel mai vizitat e Toaca, de 1.904 metri. Barajul de la Bicaz, terminat în 1960, are 127 de metri înălțime, iar lacul se întinde pe aproximativ 35 de kilometri lungime.

Durău și Cascada Duruitoarea

Stațiunea Durău, la aproximativ 800 de metri altitudine, e principalul punct de plecare spre Ceahlău. Are pensiuni, cabane, o mănăstire cu o biserică pictată de Nicolae Tonitza între 1935 și 1937 și o atmosferă liniștită. Accesul se face din Piatra Neamț, pe lângă Lacul Izvorul Muntelui, pe un drum de aproximativ 50-60 de kilometri. Lacul Izvorul Muntelui, cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale României, format de barajul de la Bicaz, se vede de pe multe trasee ale Ceahlăului. Cascada Duruitoarea, cu o cădere de aproximativ 25 de metri, în 2 trepte, e cel mai frumos obiectiv accesibil ușor din Durău. Traseul durează aproximativ o oră și jumătate până la cascadă, prin pădure, cu urcușuri moderate. Primăvara, la topirea zăpezii, debitul e cel mai mare și sunetul apei se aude de departe. Diferența de nivel între Durău și vârful Toaca e de aproximativ 1.100 de metri, iar coborârea durează, de obicei, 3-4 ore.

Traseele spre vârf

Cel mai folosit traseu spre Toaca pornește din Durău, pe la Cabana Fântânele, și durează aproximativ 4-5 ore până la vârf. Un alt traseu urcă direct pe la Cascada Duruitoarea. Din partea de sud, de la Izvorul Muntelui, un traseu urcă pe la cabana de acolo, prin pădure, spre platou.

Traseele sunt marcate cu benzi, cruci și triunghiuri colorate, iar hărțile turistice ale masivului se găsesc la cabane și în librăriile din zonă. Pe ultima porțiune spre Toaca, sute de trepte de lemn, mai mult de 500, urcă direct pe vârf. Panaghia se vede de pe traseul dinspre Durău, iar fotografii o prind cel mai bine dimineața, când soarele o luminează din est.

Stâncile cu nume de legendă

Ceahlăul are stânci cu forme spectaculoase, fiecare cu povestea ei. Panaghia, un turn de piatră înalt și subțire, poartă numele Maicii Domnului în greacă. Detunatele, Turnul lui Budu, Claia lui Miron, Căciula Dorobanțului și Piatra Lată din Ghedeon sunt alte forme care au inspirat legende despre uriași, ciobani și călugări.

Legenda cea mai cunoscută e cea a Babei Dochia, care a urcat cu oile pe munte în martie, îmbrăcată în 9 cojoace, și a rămas împietrită, cu turma ei, în stâncile de pe creastă.

Mănăstirile de la poale

În jurul Ceahlăului se află câteva dintre cele mai vechi locuri de rugăciune ale Moldovei. Mănăstirea Durău, cu biserica pictată de Tonitza, Schitul Ghedeon și mănăstirile Sihla și Sihăstria, la o oră de mers cu mașina, sunt legate de tradiția sihaștrilor care trăiau în peșterile și pădurile muntelui. Mănăstirea Bistrița, ctitorită de Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV-lea, se află pe drumul spre Piatra Neamț. Peștera Sfintei Teodora de la Sihla, unde sihastra a trăit zeci de ani, se vizitează pe o potecă scurtă, dar abruptă.

Umbra piramidală și hramul de pe Toaca

Pe vreme senină, în anumite perioade ale anului, la răsărit, Ceahlăul își proiectează umbra pe norii ori pe ceața din vale, într-o formă perfect triunghiulară, ca o piramidă uriașă. Fenomenul a dat naștere multor povești despre energii misterioase, dar explicația e simplă și optică: orice munte înalt, văzut de pe vârf la răsăritul ori la apusul soarelui, își proiectează umbra în perspectivă, iar forma ei pare triunghiulară. Fenomenul rămâne totuși spectaculos și atrage, în fiecare vară, fotografi care dorm la cabană ca să-l prindă.

Pe vârful Toaca, schitul cu hramul Schimbarea la Față a Domnului adună, pe 6 august, sute ori mii de pelerini, care urcă în noaptea dinainte, cu lanterne, ca să ajungă la slujba de dimineață. E unul dintre cele mai cunoscute pelerinaje montane din Moldova.

Flora, fauna și siguranța pe munte

Pe platoul Ceahlăului crește floarea de colț, plantă ocrotită, alături de alte specii rare, ca bulbucii de munte, smârdarul cu flori roz și diferite specii de orhidee sălbatice. Caprele negre, reintroduse în masiv, trăiesc pe pereții abrupți, iar urșii, lupii și râșii sunt prezenți în pădurile de la poale. Culesul plantelor protejate e interzis, iar câinii se țin în lesă pe traseele din parc.

Vremea se schimbă rapid pe Ceahlău, iar ceața acoperă platoul în câteva minute. Hainele de ploaie, o geacă groasă și în plină vară, apa, harta și telefonul încărcat sunt obligatorii în rucsac. Traseele se parcurg doar pe poteci marcate, iar în caz de accident se sună la 112 ori la numărul Salvamont. Iarna, urcarea e posibilă doar cu echipament de iarnă și experiență. O porție de apă de 1,5-2 litri pe persoană e minimul pentru urcarea de vară, pentru că pe traseele dinspre Durău izvoarele sunt puține.

Regulile parcului și Cabana Dochia

În Parcul Național Ceahlău, campatul se face doar în locurile special amenajate, focul se aprinde doar în vetrele existente, iar gunoiul se coboară de pe munte. Cabana Dochia, aflată la aproximativ 1.750 de metri, aproape de vârful Toaca, oferă cazare și masă, iar în sezon, locurile se rezervă din timp.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor referitoare la cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri. Pentru alte detalii, va rugam sa accesati pagina Politică de Confidențialitate.