Miocardita este o afecțiune care constă în inflamația mușchiului inimii (miocardul). Aceasta poate avea diverse cauze, de la infecții virale până la reacții autoimune sau expunerea la toxine.
Miocardita poate afecta funcția inimii, având potențialul de a provoca simptome ușoare sau complicații grave, precum insuficiență cardiacă sau aritmii. În acest articol, vom detalia tot ce trebuie să știți despre miocardită. Miocardita poate fi declanșată de mai mulți factori, cei mai comuni fiind:
-
Majoritatea cazurilor de miocardită sunt cauzate de virusuri precum adenovirusul, virusul Coxsackie B, SARS-CoV-2 (COVID-19), virusul Epstein-Barr sau citomegalovirusul. Aceste virusuri atacă direct miocardul sau determină o reacție inflamatorie exagerată.
-
Deși mai puțin frecvente, bacterii precum Streptococcus sau Staphylococcus aureus și anumite infecții fungice pot provoca miocardită.
-
Afecțiuni precum lupusul, artrita reumatoidă sau boala celiacă pot duce la inflamația inimii prin atacarea sistemului imunitar asupra propriului țesut cardiac.
-
Expunerea la alcool în exces, droguri precum cocaina sau anumite medicamente pentru chimioterapie poate duce la deteriorarea și inflamația miocardului.
-
În unele cazuri, cauza miocarditei nu poate fi identificată, fiind catalogată drept idiopatică.
Miocardita se poate manifesta printr-o gamă largă de simptome, care variază de la cazuri asimptomatice până la complicații severe. Printre simptomele comune se numără:
-
Dureri în piept: acestea pot semăna cu cele ale unui atac de cord.
-
Oboseală extremă: scăderea funcției cardiace determină o lipsă de energie.
-
Aritmii: bătăile neregulate sau rapide ale inimii sunt frecvente.
-
Respirație dificilă: pacienții pot simți că rămân fără aer, mai ales în timpul activităților fizice sau în poziție culcată.
-
Umflături la nivelul picioarelor sau gleznelor: acestea apar din cauza acumulării de lichide, cauzate de o funcție cardiacă deficitară.
-
Febră și simptome asemănătoare gripei: acestea sunt mai frecvente atunci când miocardita are o cauză infecțioasă.
Pentru a diagnostica miocardita, medicii folosesc o combinație de teste și investigații:
-
Electrocardiograma (ECG): identifică anomaliile ritmului cardiac.
-
Ecocardiografia: evaluează funcția inimii și identifică eventualele inflamații sau acumulări de lichid.
-
Teste de sânge: markerii inflamatori, cum ar fi troponina, pot indica afectarea miocardului.
-
RMN cardiac: este una dintre cele mai precise metode pentru a vizualiza inflamația miocardului.
-
Biopsia endomiocardică: in cazuri rare, se prelevează un mic eșantion de țesut cardiac pentru a confirma diagnosticul.
Tratamentul miocarditei depinde de cauza și severitatea acesteia. Opțiunile includ:
-
Medicamente
-
Repaus și limitarea efortului fizic
-
Tratamente specifice pentru infecții
-
Dispozitive de susținere cardiacă
Netratată, miocardita poate duce la complicații grave, inclusiv:
-
Insuficiență cardiacă cronică
-
Formarea de cheaguri de sânge și risc de embolii
-
Moarte subită cauzată de aritmii severe
Miocardita este o afecțiune care necesită atenție promptă și îngrijire medicală. Recunoașterea simptomelor și accesarea rapidă a tratamentului pot face o diferență majoră în recuperarea pacienților.
